aici aveti o prezentare a muschiilor scaleni cu tabelas asa cum doreste Dl. Harsovescu . Sper sa va fie de folos :
*intrucat softul blogului nu imi permite sa atasez tabelasul , am urcat fiserul pe un host pana cand achizitionam si noi o baza de date a noastra.Ca sa il descarcati apasati aici , si o sa va apara un linkulet cu albastru pe mediafire pe care il apasati.e simplu.
miercuri, 16 martie 2011
Nervul Accesor XI
va vom spune cate ceva despre ceea ce este si ce face acest nerv .urmariti mai jos :
NERVUL ACCESOR (NERVUS ACCESORIUS)
Consituie cea de-a XI-a pereche de nervi cranieni. Alcatuit din fibre motorii prezinta doua radacini:
1. Radacina craniala (radices craniales)
2. Radacina spinala (radices spinales)
ORIGINEA REALA
1. Accesorul spinal isi are originea reala in nucleul motor format din neuronii somatomotorii ai grupului anterolateral din substanta cenusie a coarnelor anterioare ale maduvei spinarii cervicale.
2. Accesorul bulbar isi are originea in nucleul ambigu alaturi de nucleii motori ai nervilor Glosofaringian si Vag.
Fibrele motorii ale nervului accesor isi au originea in portiunea inferioara a nucleului ambigu ce poarta denumirea de nucleul vago- spinal si care este situat intre nucleul ambigu si nucleul motor principal al nervului hipoglos.
ORIGINEA APARENTA
1. Accesorul spinal isi are originea la nivelul maduvei spinale cervicale, sub forma a 10- 12 filete nervoase, la mijlocul distantei dintre santul anterolateral si santul posterolateral.
2. Accesorul bulbar isi are originea aparenta in santul retrolivar (sulcus lateralis posteriores), situat pe fata laterala a bulbului rahidian, impreuna cu nervul glosofaringian si nervul vag.
TRAIECT
Radacina spinala este situata pe fata laterala a maduvei spinale având un traiect ascendent catre gaura occipitala, pe care o strabate, patrunde in cavitatea craniana. Isi schimba traiectul si se indreapta catre gaura jugulara unindu-se cu radacina bulbara formând astfel trunchiul nervului accesor.
Radacina bulbara are un traiect oblic descendent catre gaura jugulara, unindu-se cu radacina spinala..
Astfel constituit trunchiul nervului accesor strabate gaura jugulara, alaturi de nervii cranieni glosofaringian si vag, apoi patrunde in spatiul laterofaringian, unde ocupa compartimentul retrostilian. In acest nivel realizeza urmatoarele raporturi:
- anterior cu artera carotida interna
- posterior cu vena jugulara interna
- medial cu nervul glosofaringian, cu nervul vag, cu nervul hipoglos, cu ganglionul cervical superior.
In spatiul laterofaringian trunchiul nervului accesor se imparte in doua ramuri:
1. Ramura interna (ramus internus) este formata din fibre nervoase ce isi au originea in nucleul ambigu, si care fac sinapsa in neuronii nucleului vagospinal.
Nucleul vagospinal este format din doua componente:
- componenta vagala
- componenta spinala ce formeaza nucleul laringian.
Din acest nucleu pleaca fibre nervoase care se reintorc in trunchiul nervului vag prin radacina bulbara si apoi prin ramura interna.
2. Ramura externa (ramus externus)
Este formata din fibre nervoase ce isi au originea in nucleul motor spinal. Are un traiect oblic descendent in sens posterolateral realizând raporturi cu procesul transvers al atlasului, cu artera occipitala, cu vena jugulara interna. In continuare incruciseaza procesul stiloidian si elementele musculoligamentare ce formeaza buchetul lui Riolan si abordeza fata profunda a muschiului sternocleidomastoidian. Parcurge fosa supraclaviculara in sens anteroposterior si patrunde in muschiul trapez.
Din ramura externa se desprind ramuri musculare ce asigura inervatia muschilor sternocleidomastoidian si trapez.
NERVUL HIPOGLOS (NERVUS HYPOGLOSUS)
Constituie a XII-a pereche de nervi cranieni.
Este format din fibre motorii ce realizeaza inervatia muschilor limbii si muschilor subhioidieni.
Originea reala seafla in bulbul rahidian in nucleul principal si nucleul accesor.
Originea aparenta este la nivelul santului preolivar de pe fata anterioara a bulbului rahidian.
TRAIECT. De la nivelul trunchiului cerebral are un treaiect in sens posterolateral abordeaza orificiul intern al canalului nervului hipoglos situat in masele laterale ale osului occipital, strabate canalul si ajunge la baza craniului. Are un traiect descendent strabatând spatiul laterofaringian, respectiv compartimentul retrostilian.
Descinde apoi in regiunea carotidiana unde realizeaza raporturi cu artera carotida interna, artera carotida externa si primele ei ramuri colaterale: artera tiroidiana superioara, artera linguala si artera faciala, cu vena jugulara interna.
In acest nivel, nervul hipoglos formeaza marginea superioara a triunghiului lui Farabeuf a carui delimitare se face astfel:
- marginea superioara:nervul hipoglos
- marginea posterioara: vena jugulara interna
- marginea anteroinferioara: trunchiul venos tiro- lingo- facial.
In aria triunghiului lui Farabeuf se afla artera carotida externa si primele ei ramuri colaterale.
In continuare, traiectul nervului hipoglos isi schimba directia, care devine anterioara, indreptându-se catre regiunea suprahioidiana, unde devine orizontal, dispus superior de osul hioid. In aceasta regiune, nervul hipoglos participa la delimitarea craniala a doua regiuni topografice in care este pusa in evidenta artera linguala.
Patrulaterul lui Beclard este delimitat astfel:
- superior: nervul hipoglos
- inferior: osul hioid
- anterior: pântecele mastoidian al muschiului digastric
- posterior: marginea posterioara a muschiului hioglos
Triunghiul lui Pirogoff este delimitat astfel:
- superior: nervul hipoglos
- inferior: tendonul intermediar al muschiului digastric
- anterior: marginea posterioara a muschiului milohioidian
In portiunea terminala a traiectului sau se angajeaza in interstitiu dintre muschii milohioidian si hioglos, si se distribuie prin ramuri musculare muschilor limbii.
Corespunzator portiunii superioare a trigonului carotic respectiv in locul unde nervul hipoglos intersecteaza artera carotida externa, din trunchiul nervului hipoglos se desprinde ramura descendenta ce contine fibre nervoase din ramurile anterioare ale nervilor spinali cervicali C1 si C2. Ramura descendenta este in raport cu fata anterioara a arterei carotide comune, iar superior de tendonul intermediar al muschiului omohioidian se anastomozeaza cu ramura ce provine din plexul cervical si formeaza ansa cervicala.
Din ansa cervicala se desprind ramuri care inerveaza muschii subhioidieni, mai putin muschiul tirohioidian.
De-a lungul acestui traiect nervul hipoglos emite urmatoarele ramuri:
1. Ramura recurenta meningee care patrunde in craniu prin gaura occipitala si inerveaza dura mater din fosa cerebrala posterioara.
2. Ramurile vasculare sunt situate pe peretii arterei carotide interne si ai venei jugulare interne
3. Nervul muschiului tirohioidian care se desprinde din nervul hipoglos inainte ca acesta sa emita ramura descendenta.
4. Nervul muschiului hioglos.
5. Nervul muschiului stiloglos.
6. Nervul muschiului geniohioidian.
Nervul hipoglos prezinta numeroase ramuri terminale musculare ce asigura inervatia muschilor limbii.
NERVUL ACCESOR (NERVUS ACCESORIUS)
Consituie cea de-a XI-a pereche de nervi cranieni. Alcatuit din fibre motorii prezinta doua radacini:
1. Radacina craniala (radices craniales)
2. Radacina spinala (radices spinales)
ORIGINEA REALA
1. Accesorul spinal isi are originea reala in nucleul motor format din neuronii somatomotorii ai grupului anterolateral din substanta cenusie a coarnelor anterioare ale maduvei spinarii cervicale.
2. Accesorul bulbar isi are originea in nucleul ambigu alaturi de nucleii motori ai nervilor Glosofaringian si Vag.
Fibrele motorii ale nervului accesor isi au originea in portiunea inferioara a nucleului ambigu ce poarta denumirea de nucleul vago- spinal si care este situat intre nucleul ambigu si nucleul motor principal al nervului hipoglos.
ORIGINEA APARENTA
1. Accesorul spinal isi are originea la nivelul maduvei spinale cervicale, sub forma a 10- 12 filete nervoase, la mijlocul distantei dintre santul anterolateral si santul posterolateral.
2. Accesorul bulbar isi are originea aparenta in santul retrolivar (sulcus lateralis posteriores), situat pe fata laterala a bulbului rahidian, impreuna cu nervul glosofaringian si nervul vag.
TRAIECT
Radacina spinala este situata pe fata laterala a maduvei spinale având un traiect ascendent catre gaura occipitala, pe care o strabate, patrunde in cavitatea craniana. Isi schimba traiectul si se indreapta catre gaura jugulara unindu-se cu radacina bulbara formând astfel trunchiul nervului accesor.
Radacina bulbara are un traiect oblic descendent catre gaura jugulara, unindu-se cu radacina spinala..
Astfel constituit trunchiul nervului accesor strabate gaura jugulara, alaturi de nervii cranieni glosofaringian si vag, apoi patrunde in spatiul laterofaringian, unde ocupa compartimentul retrostilian. In acest nivel realizeza urmatoarele raporturi:
- anterior cu artera carotida interna
- posterior cu vena jugulara interna
- medial cu nervul glosofaringian, cu nervul vag, cu nervul hipoglos, cu ganglionul cervical superior.
In spatiul laterofaringian trunchiul nervului accesor se imparte in doua ramuri:
1. Ramura interna (ramus internus) este formata din fibre nervoase ce isi au originea in nucleul ambigu, si care fac sinapsa in neuronii nucleului vagospinal.
Nucleul vagospinal este format din doua componente:
- componenta vagala
- componenta spinala ce formeaza nucleul laringian.
Din acest nucleu pleaca fibre nervoase care se reintorc in trunchiul nervului vag prin radacina bulbara si apoi prin ramura interna.
2. Ramura externa (ramus externus)
Este formata din fibre nervoase ce isi au originea in nucleul motor spinal. Are un traiect oblic descendent in sens posterolateral realizând raporturi cu procesul transvers al atlasului, cu artera occipitala, cu vena jugulara interna. In continuare incruciseaza procesul stiloidian si elementele musculoligamentare ce formeaza buchetul lui Riolan si abordeza fata profunda a muschiului sternocleidomastoidian. Parcurge fosa supraclaviculara in sens anteroposterior si patrunde in muschiul trapez.
Din ramura externa se desprind ramuri musculare ce asigura inervatia muschilor sternocleidomastoidian si trapez.
NERVUL HIPOGLOS (NERVUS HYPOGLOSUS)
Constituie a XII-a pereche de nervi cranieni.
Este format din fibre motorii ce realizeaza inervatia muschilor limbii si muschilor subhioidieni.
Originea reala seafla in bulbul rahidian in nucleul principal si nucleul accesor.
Originea aparenta este la nivelul santului preolivar de pe fata anterioara a bulbului rahidian.
TRAIECT. De la nivelul trunchiului cerebral are un treaiect in sens posterolateral abordeaza orificiul intern al canalului nervului hipoglos situat in masele laterale ale osului occipital, strabate canalul si ajunge la baza craniului. Are un traiect descendent strabatând spatiul laterofaringian, respectiv compartimentul retrostilian.
Descinde apoi in regiunea carotidiana unde realizeaza raporturi cu artera carotida interna, artera carotida externa si primele ei ramuri colaterale: artera tiroidiana superioara, artera linguala si artera faciala, cu vena jugulara interna.
In acest nivel, nervul hipoglos formeaza marginea superioara a triunghiului lui Farabeuf a carui delimitare se face astfel:
- marginea superioara:nervul hipoglos
- marginea posterioara: vena jugulara interna
- marginea anteroinferioara: trunchiul venos tiro- lingo- facial.
In aria triunghiului lui Farabeuf se afla artera carotida externa si primele ei ramuri colaterale.
In continuare, traiectul nervului hipoglos isi schimba directia, care devine anterioara, indreptându-se catre regiunea suprahioidiana, unde devine orizontal, dispus superior de osul hioid. In aceasta regiune, nervul hipoglos participa la delimitarea craniala a doua regiuni topografice in care este pusa in evidenta artera linguala.
Patrulaterul lui Beclard este delimitat astfel:
- superior: nervul hipoglos
- inferior: osul hioid
- anterior: pântecele mastoidian al muschiului digastric
- posterior: marginea posterioara a muschiului hioglos
Triunghiul lui Pirogoff este delimitat astfel:
- superior: nervul hipoglos
- inferior: tendonul intermediar al muschiului digastric
- anterior: marginea posterioara a muschiului milohioidian
In portiunea terminala a traiectului sau se angajeaza in interstitiu dintre muschii milohioidian si hioglos, si se distribuie prin ramuri musculare muschilor limbii.
Corespunzator portiunii superioare a trigonului carotic respectiv in locul unde nervul hipoglos intersecteaza artera carotida externa, din trunchiul nervului hipoglos se desprinde ramura descendenta ce contine fibre nervoase din ramurile anterioare ale nervilor spinali cervicali C1 si C2. Ramura descendenta este in raport cu fata anterioara a arterei carotide comune, iar superior de tendonul intermediar al muschiului omohioidian se anastomozeaza cu ramura ce provine din plexul cervical si formeaza ansa cervicala.
Din ansa cervicala se desprind ramuri care inerveaza muschii subhioidieni, mai putin muschiul tirohioidian.
De-a lungul acestui traiect nervul hipoglos emite urmatoarele ramuri:
1. Ramura recurenta meningee care patrunde in craniu prin gaura occipitala si inerveaza dura mater din fosa cerebrala posterioara.
2. Ramurile vasculare sunt situate pe peretii arterei carotide interne si ai venei jugulare interne
3. Nervul muschiului tirohioidian care se desprinde din nervul hipoglos inainte ca acesta sa emita ramura descendenta.
4. Nervul muschiului hioglos.
5. Nervul muschiului stiloglos.
6. Nervul muschiului geniohioidian.
Nervul hipoglos prezinta numeroase ramuri terminale musculare ce asigura inervatia muschilor limbii.
MUSCHIUL STERNOCLEIDOMASTOIDIAN (SCM)
In prima postare va vom dipune niste materiale legate de muschiul Sternocleidomastoidian :)
MUSCHIUL STERNOCLEIDOMASTOIDIAN
1. Origine:
a. capul sternal- fata anterioara a partii superioare a manubriului sternal
b. capul clavicular- fata anterioara a extremitatii sternale a claviculei
* intre capetele sternal si clavicular si calvicula se afla fosa supraclaviculara mica.
2. Insertie:
a. capul sternal- se insera pe fata laterala a procesului mastoidian si pe linia nucala
superioara (prin cele doua fascicule de fibre: sterno-mastoidian si respectiv sternooccipital);
b. capul clavicular- se insera pe fata laterala, varful si marginea anterioara a procesului
mastoidian si pe linia nucala superioara (prin cele doua fascicule de fibre: cleidomastoidian
si respectiv cleido-occipital);
3. Raporturi:
a. superficiale:
- muschiul platysma
- vena jugulara externa
- nervul auricular mare
- nervul transvers al gatului
- mervul supraclavicular medial
b. profunde:
- in 1/3 inferioara a regiunii sternocleidomastoidiene (la baza gatului):
_ planul osteo-muscular: articulatia sterno-claviculara, muschii
sternohioidian si sternotiroidian;
_ planul venos: confluentul venos jugulo-subclavicular;
_ planul nervos: nervul frenic, ansa subclavie si nervul vag;
_ planul arterial: portiunea prescalenica a arterei subclavii si
artera carotida comuna;
- in 1/3 mijlocie a regiunii sternocleidomastoidiene: manunchiul vasculonervos
al gatului (alcatuit din artera carotida comuna, nervul vag si vena
jugulara interna), tendonul intermediar al muschiului omohioidian, ansa
hipoglosului si fascia pretraheala.
- in 1/3 superioara a regiunii sternocleidomastoidiene: manunchiul
vasculo-nervos al gatului (artera carotida interna, nervul vag si vena jugulara
interna), pantecele posterior al muschiului digastric, ramura externa a
nervului accesor;
4. Inervatia: ramura externa a nervului accesor si ramuri din plexul cervical (C2-C3);
5. Actiunea: flexia si inclinatia capului de aceeasi parte (fibrele anterioare); rotatia capului de
partea opusa (fibrele sterno-occipitale); extensia capului (fibrele posterioare); inspiratori
auxiliari;
6. Vascularizatia: artera tiroidiana superioara, artera tiroidiana inferioara, artera suprascapulara,
artera occipitala si artera auriculara posterioara;
MUSCHIUL STERNOCLEIDOMASTOIDIAN
1. Origine:
a. capul sternal- fata anterioara a partii superioare a manubriului sternal
b. capul clavicular- fata anterioara a extremitatii sternale a claviculei
* intre capetele sternal si clavicular si calvicula se afla fosa supraclaviculara mica.
2. Insertie:
a. capul sternal- se insera pe fata laterala a procesului mastoidian si pe linia nucala
superioara (prin cele doua fascicule de fibre: sterno-mastoidian si respectiv sternooccipital);
b. capul clavicular- se insera pe fata laterala, varful si marginea anterioara a procesului
mastoidian si pe linia nucala superioara (prin cele doua fascicule de fibre: cleidomastoidian
si respectiv cleido-occipital);
3. Raporturi:
a. superficiale:
- muschiul platysma
- vena jugulara externa
- nervul auricular mare
- nervul transvers al gatului
- mervul supraclavicular medial
b. profunde:
- in 1/3 inferioara a regiunii sternocleidomastoidiene (la baza gatului):
_ planul osteo-muscular: articulatia sterno-claviculara, muschii
sternohioidian si sternotiroidian;
_ planul venos: confluentul venos jugulo-subclavicular;
_ planul nervos: nervul frenic, ansa subclavie si nervul vag;
_ planul arterial: portiunea prescalenica a arterei subclavii si
artera carotida comuna;
- in 1/3 mijlocie a regiunii sternocleidomastoidiene: manunchiul vasculonervos
al gatului (alcatuit din artera carotida comuna, nervul vag si vena
jugulara interna), tendonul intermediar al muschiului omohioidian, ansa
hipoglosului si fascia pretraheala.
- in 1/3 superioara a regiunii sternocleidomastoidiene: manunchiul
vasculo-nervos al gatului (artera carotida interna, nervul vag si vena jugulara
interna), pantecele posterior al muschiului digastric, ramura externa a
nervului accesor;
4. Inervatia: ramura externa a nervului accesor si ramuri din plexul cervical (C2-C3);
5. Actiunea: flexia si inclinatia capului de aceeasi parte (fibrele anterioare); rotatia capului de
partea opusa (fibrele sterno-occipitale); extensia capului (fibrele posterioare); inspiratori
auxiliari;
6. Vascularizatia: artera tiroidiana superioara, artera tiroidiana inferioara, artera suprascapulara,
artera occipitala si artera auriculara posterioara;
Salut !
Salut dragi vizitatori ! noi suntem un grup de studenti ai Universitatii de Medicina Titu Maiorescu Bucuresti anul 1 , care avem o gramada de timp liber , deci de ce sa nu facem ceva util pentru voi ? Asa ca ne-am hotarat sa facem un blogulet ce priveste 80% activitatea/activitatiile in cadrul UTM . In posturile ce urmeaza de acum in colo va vom pune la dispozitie toate materialele pe care le avem legate de Medicina Generala anul 1 . Acestea fiind spuse va uram bun venit si speram sa colaboram impreuna cu dvs.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)